Sit de importanță comunitară

Datorită valorilor naturale deosebite, zona Toplița – Scaunul Rotund Borsec a fost inclusă în rețeaua Natura 2000 și a fost declarată sit de importanță comunitară. Situl este format din două corpuri separate, situate imediat la est și la vest de orașul Borsec, aflându-se la o distanță de circa 2,5 km unul de altul. Suprafața măsoară 5.466 ha, incluzând integral Rezervația Naturală Scaunul Rotund.

În zonă, se află o vegetație bogată de conifere, flori fosile și specii rare de plante. La acestea se adaugă faună diversă formată din urși bruni, cocoși de munte, cerbi carpatini, căprioare, lupi, râși, vipere, tritoni, o multitudine de specii de moluște și pești care atrag atenția asupra fostelor lacuri pliocene. Cea mai mare atracție a zonei o reprezintă bogăția izvoarelor de apă minerală, care complimentează peisagistica uimitoare.

Descarcă broșura de prezentare a proiectului (PDF, 2,3MB) ›

Valori naturale. Sisteme carstice formate în travertin, floră alpină, faună cinegetică bogată

Depozitele cuaternare de travertin ce ocupă o suprafață de cca 40 ha, afectate de procese de carstificare, au modelat o serie de peșteri și microcanioane.

Sistemul carstic din depresiunea Borsec include o serie de peșteri:

  • Peștera Scaunul Rotund, cea mai lungă peșteră din România formată în travertin;
  • Peștera de Gheață, cu o lungime a galeriilor de 60 m;
  • Grota Urșilor, un microcanion în travertin rezultat din prăbușirea unei peșteri, cu ramura ei vestică, numită și Cerdacul Iadului;
  • Peștera de la Izvoru Vechi.

Caracteristici geografice: localizare, climă, relief, floră și faună

Din punct de vedere biogeografic, zona Sitului Natura 2000 Toplița – Scaunul Rotund Borsec se încadrează în Regiunea Biogeografică Alpină și prezintă toate elementele caracteristice acestei bioregiuni (clima rece, păduri și vârfuri stâncoase) asigurând habitatele propice pentru existența și protecția carnivorelor mari.
Localizare și altitudine

Situl de Importanţă Comunitară Topliţa – Scaunul Rotund Borsec se află situat la altitudini mari, între 730 și 1.400 m, are aspect accidentat și, din punct de vedere petrografic, este caracteristic formațiunilor neovulcanice din vestul Carpaților Orientali.

Climă subalpină

Climatul întregii arii este subalpin. În zona înaltă iernile sunt aspre și foarte reci iar verile răcoroase, însă în zona mai joasă din Depresiunea Borsecului se face resimțită protecția ramelor muntoase față de vânturile puternice, clima fiind ceva mai blândă, apărând și unele efecte locale de föhn.

Rețea hidrografică

Apele de suprafață se prezintă în cea mai mare parte sub forma unor pâraie de munte, pe alocuri, în zonele mai joase din depresiuni, fiind mlăștinoase. Pâraiele din partea de nord-vest și de sud a zonei sunt colectate prin rețeaua hidrografică locală și sunt tributare râului Mureș, iar pâraiele din partea de nord-est sunt tributare râului Bistrița, prin intermediul Bistricioarei.

Sol

Solurile zonei sunt foarte variate, în funcție de substratul litologic, de vegetația sub care s-au format și de zona muntoasă sau depresionară în care a avut loc geneza lor. Sunt caracteristice solurile brun-acide montane de pădure, în diferite grade de podzolire, formate pe roci eruptive neutre sau pe calcare, rendzine montane pe înălțimi.

Vegetație de conifere, dominată de păduri de molid

În Depresiunea Borsec sunt prezente specii rare și flori fosile bogate, identificate în argilele și marnele cu cărbuni de vârstă levantină și pleistocenă.

Vegetația caracteristică este cea de conifere, predominante fiind pădurile de molid (Piceaexcelsa) și mai rar de brad (Albies alba) și fag (Fagus silvatica).

Este răspândită de asemenea vegetația ierboasă de pășune și fânețe montane secundare, instalate în locul pădurilor de molid, în care predomină păiușul (Festuca rubra v. fallax), țepoșica (Nardus stricta) etc., precum și o vegetație de mlaștini eutrofe și oligotrofe (tinoave) cu o vegetație caracteristică (Sphagnum). Pe alocuri se întâlnesc specii de mesteacăn pitic (Betula nana și Betula humilis), alun (Alnus viridis) și tisă (Taxus baccata).

Pădurile de fag montane se întâlnesc mai frecvent în partea sudică a zonei (spre râul Mureș), alături de care se evidențiază și specii de pin, fag, mesteacăn, stejar, carpen, rododendron etc. La acestea se adaugă arțarul (Acer pseudoplatanus), specii ierboase ca spânzul (Heleboruspurpurascens), mierea ursului (pulmonaria officinalis), vioreaua (Scilla bifolia), crinul de pădure (Lillium martagon), anemonele (Anemone transilvanica), gălbenelele de munte (Ranunculus Carpaticus), omagul (Aconicum-moldavicum), caprifoiul (Lonicera xilosteum), măcrișul iepurelui (Oxatis acetosella), gențienele (Getiana asclepiadea), rogozul (Carex sp.), piciorul cocoșului (Ranunculus acer), nu-mă-uita (Myczotis palustris), busuiocul sălbatic (Prunella vulgaris), iarba câmpului (Agroszis tenuis), trifoiul sălbatic (Trifolium pratense), ghizdeiul (Lotus corniculatus), mușchi (Sphagnum sp.), ferigi (Dripoteris filix mas), etc.

Faună diversă, fond cinegetic bogat

Clima rece, pădurile și vârfurile stâncoase ale zonei constituie un habitaclu propice pentru o faună bogată: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), căprioara (Capreolus capreolus), lupul (Canis lupus), mistrețul (Sus scropha), dar și: pisica sălbatică (Felis silvestris), râsul (Lynx lynx), veverița (Sciurus vulgaris); numeroase specii de păsări: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), alunarul (Nucifraga casyocatactes), uliul păsărar (Accipiter nisus), mierla (Turdus merula) și altele, precum și diferite specii de rozătoare, pești (păstrăvul – Salmo trutta labrax m. forio), reptile (vipere sau tritoni), nevertebrate (lepidoptere, insecte) etc.

Valori economice. Dezvoltare durabilă prin exploatarea echilibrată a resurselor de ape minerale

Îmbuteliere apelor minerale, singura industrie cu potențial din zonă care se poate dezvolta în concordanță cu principiile dezvoltării durabile.

Declararea unui sit Natura 2000 nu înseamnă izolarea acestuia și condamnarea zonei respective la autarhie economică. Se ține cont de interesele economice, culturale și sociale din zona vizată, fiind permise activități economice care sunt în spiritul dezvoltării durabile și nu afectează starea de conservare favorabilă a sitului respectiv. Mai mult chiar, se consideră că anumite specii și habitate de interes comunitar au apărut și s-au menținut ca urmare a activităților umane de exploatare a resurselor naturale, iar pentru localnici este o mândrie să facă parte din această rețea europeană, putând oferi, în același timp, oportunități economice semnificative.

Integrare și structură economică

Structura economiei în zona sitului este relativ unilateral dezvoltată, caracteristică tipică de altfel pentru tot județul Harghita, principala componentă productivă fiind industria, urmată de agricultură și servicii. Deoarece agricultura este în mare parte de subzistență, iar sectorul terțiar se află încă în fază incipientă, ne vom axa în principal pe factorii care determină productivitatea sectorului industrial.

Valorile economice ale sitului constau în resursele naturale utilizabile în industrie, la care se poate adăuga turismul (deși infrastructura turistică este momentan insuficient dezvoltată pentru a asigura un venit stabil comunității locale). Resursele naturale se pot împărți în două mari categorii, respectiv resursele solului (produse agricole, masă lemnoasă și alte produse utilizabile ale pădurii) și resursele subsolului (roci utile și ape minerale).

Pe baza acestor resurse s-au dezvoltat și principalele industrii conexe, respectiv, industria de îmbuteliere a apelor minerale, industria de exploatare a rocilor de construcții (în special travertinul), precum și industria prelucrătoare a lemnului. Este probabil evident că singura dintre acestea care se poate dezvolta în concordanță cu principiile dezvoltării durabile este industria apelor minerale, datorită posibilității de extragere a acesteia fără a dăuna mediului înconjurător.

Exploatarea travertinului a fost sistată în urmă cu câțiva ani în zona Borsecului datorită impactului negativ pe care aceste exploatări l-au avut asupra mediului înconjurător și a surselor de ape minerale. De asemenea, se știe că prelucrarea brută a masei lemnoase reprezintă o sursă importantă pentru venitul populației din zona Harghita, exploatările forestiere nesustenabile fiind o amenințare majoră la adresa Sitului de Importanță Comunitară Toplița – Scaunul Rotund Borsec.

Valori culturale. Arhitectură și meșteșug

Stațiunea Borsec este un exemplu viu al arhitecturii balneare specifice sec. XVIII-XIX, prezentă atât în vilele existente cât și în pavilioanele de protecție a izvoarelor.

Pe lângă arhitectura balneară, deosebi de importantă în zonă datorită existenței numeroaselor surse de apă minerală naturală, mai putem aminti următoarele valori culturale:

  • Meșteșugul și tehnica utilizării lemnului în construcții, cel mai bun exemplu în acest sens fiind tipicele porți de lemn construite în secolele XVIII – XIX;
  • Arhitectura religioasă, fiind caracterizată de o mare varietate datorită numeroaselor culte ce s-au dezvoltat în această zonă. Se remarcă, de asemenea, tehnicile de construcție și materialele utilizate, acestea constând atât în zidăria de piatră cât și în utilizarea cărămizii sau lemnului;
  • Arhitectura civilă, reprezentată prin case și conace, realizate atât în mediul urban cât și în cel rural, care stau ca mărturie a modului de viață tipic secolelor XVIII-XIX.

Romaqua Group Borsec - custode al Sitului Natura 2000

Natura 2000 este un program inițiat de Uniunea Europeana, cu scopul conservării naturii din diferite zone geografice. În cadrul acestuia au fost desemnate 383 de situri de importanță comunitară și 148 de arii de protecție specială acvifaunistice, printre care și Situl Toplita – Scaunul Rotund Borsec. Proiectul a luat naștere cu scopul de a conserva nenumaratele peisaje serene, oferind, în același timp, protecție pe termen lung populațiilor de animale (în special carnivore mari) din zonă.

Situl de Importanță Comunitară Toplița – Scaunul Rotund Borsec a fost atribuit în custodie companiei Romaqua Group S.A. conform Convenției de custodie încheiată cu Ministerul Mediului și Pădurilor.

Situl de Importanță Comunitară Toplița – Scaunul Rotund Borsec (Cod. ROSCI0252) a fost instituit prin OM nr. 1964/2007 (Anexa I) privind declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice Natura 2000 în România, modificat de OM nr. 2387/2011. Cel de-al doilea corp al Sitului Natura 2000 ROSCI0252, situat la est de orașul Borsec, cu o suprafață de 75 ha, a fost declarat rezervație mixtă, categoria IV IUCN la nivelul anului 2000, prin legea nr. 5/2000 (Anexa I) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – secțiunea a III-a – zone protejate. Această zonă corespunde suprafeței Rezervației Scaunul Rotund.